|
1. |
După-o noapte grea trudită, Pe o barcă-n largul mării, Iată că zorii s-au ivit, şi tu
priveşti iar mreaja goală; Dar te cheamă o voce care, o
altă mare îţi v-arăta Şi-n largul fiecărei inimi
mreaja ţi-o vei arunca. |
|
|
Ref. |
Oferă viaţa ta precum Maria Când era sub cruce, şi vei fi Cel care din iubire, pe toţi
îi slujeşte Aducând iubire tuturor. |
|
|
2. |
Printre lacrimi în tăcere, ai înaintat sperând Că în pământ bun a căzut, sămânţa ce ai semănat-o Iar acum e sărbătoare, căci grâul are spic bogat, El a rodit încet sub soare, de-acum îl poţi aduna. |
|