1. |
Aşa vorbeşte Domnul slavei, În glasul Sfintei Liturghii, Deşi M-am înălţat la ceruri, Eu nu vă las, Eu nu vă las orfani copii. |
|
2. |
În fiecare Liturghie, Eu Mă cobor din nou la voi, Din nou e coasta Mea străpunsă Şi-Mi curge sângele, Şi-Mi curge sângele şuvoi. |
|
3. |
Mă răstignesc din nou pe cruce, Pe masa Sfântului Altar, Primiţi-Mi Sângele şi Trupul Să nu vin iarăşi, să nu vin iarăşi în zadar. |
|
4. |
Eu sunt aici din totdeauna În Sfântu-Altar spre răsărit, Bisericile sfinte-s goale, Creştinii Mei, Creştinii Mei au rătăcit. |
|
5. |
Veniţi copiii Mei Căci vreau cu voi să locuiesc, Să vă împac din nou cu Tatăl Şi de păcat, şi de păcat să vă feresc. |
|
6. |
Şi din potirul cinei Mele, Eu vreau cu toţii să gustaţi, Veniţi copiii Mei Şi pacea Mea, şi pacea Mea să o aflaţi. |
|
7. |
Din fiecare firimitură, Pe care-n taină o primiţi, Sunt Eu întreg cu toată slava, Şi-aştept spre Mine, şi-aştept spre Mine să veniţi. |
|