|
|
|
|
|
1. |
Pe căi de suferinţă, Cu sfântă năzuinţă Alerg la tine iar, O Taină din altar; Eşti pâine îngerească Şi mana cea cerească, Puterea ta o cer, Să tind mereu spre cer. |
|
|
2. |
Minune a iubirii, Izvorul mântuirii; La tine, însetat, Eu vin neîncetat. Cu-n strop măcar m-atinge Şi rău-n mine-l stinge, O blând Mântuitor, Speranţa tuturor. |
|
|
3. |
Isuse, a
ta faţă, O văd acum ca-n ceaţă; Ascunsă-mi este ea De-a ostiei perdea; Dar fă s-o văd odată, În slava sa curată, Şi s-o ador deschis Acolo-n paradis. |
|