|
1. |
Aseară
pe-nserate Fecioara
Maria, În
Viflaim cetate Călătorind
venea. |
|
|
2. |
Şi
fiind obosită Sălaş
îşi căuta, Şi-n
Viflaimul mare Nimenea
n-o primea. |
|
|
3. |
Atunci
Sfânta Fecioară Din
Viflaim ieşea, Şi-n
câmp, într-o poiată De
vite Ea intra. |
|
|
4. |
Şi
între dobitoace Pe
fânul cel strohos, Preasfânta
Născătoare Născuse
pe Cristos. |
|
|
5. |
Micuţul
Isus plânge, Maria-L
mângâia; Nu
plânge, o, Isuse, Că Tu
cunoşti lumea. |
|
|
6. |
Căci
lumea asta mare Prin
Tine s-a zidit, Prin
Tine şi prin Tatăl Şi
Dumnezeu cel Sfânt. |
|
|
7. |
Îl
încălzesc şi boii Cu
aburii suflând Şi
îngerii din ceruri Îl
preamăreau cântând. |
|
|
8. |
Răsună
lin, spre seară Al
clopotelor cânt, Că
vine, vine iară, Isus
pe-acest pământ. |
|
|
9. |
El
vine-n leagăn verde De
îngeraşi purtat, Să
scape lumea-ntreagă De rău
şi de păcat. |
|
|
10. |
Sculaţi
creştini degrabă Şi
colindaţi frumos Şi
faceţi loc în casă Copilului
Cristos. |
|
|
11. |
La
fiecare casă Se-aud
colindători, Colinda
lor duioasă Răsună
până-n zori. |
|