Negurile nopţii

1.	Negurile nopţii, câmpu-nvăluiau, Unde păstoraşii rând pe rând vegheau, Ca să pască turma-n tihnă şi să steie la odihnă Şi să nu se piardă pe întinsul câmp. Şi să nu se piardă pe întinsul câmp.
2.	Iată deodată stele purpurii Varsă raze roşii, roşii-aurii; Şi un cânt voios răsună, Imn de pace, voie bună, Imn pe care-l cântă îngerii în cor.
3.	Ciobănaşii fug şi lasă-nspăimântaţi Turma tulburată şi înfricoşaţi, Se întreabă cu mirare Noapte e sau ziuă mare, Căci e prea lumină într-al nopţii timp.
4.	Îngerii atuncea le fac cunoscut Că Mesia astăzi lor li s-a născut Dintr-o Mamă preacurată Şi Fecioară fără pată Cum o prevestise unul din proroci.
5.	Betleem e locul unde-l vor afla Pe Mântuitorul spre a-l adora; Pruncu-n iesle odihneşte Iar Maria îl păzeşte Cu iubire mare pe odorul ei.
6.	Păstoraşii-ndată hotărâţi pornesc Şi pe Pruncul dulce-n iesle îl găsesc; I se-nchină-n umilinţă, Preamărindu-l cu credinţă Pe Mântuitorul, om şi Dumnezeu.