|
|
T: Pr. I. Simon |
Ref. |
E viu, e viu, e viu, Mântuitorul sfânt, E viu, e viu, e viu, e viu, se-nalţă din mormânt; Frumos, frumos, măreţ, cu trup glorificat, Biruitor Cristos a înviat! |
|
1. |
Femeile în zori aleargă Să-i ungă trupul mort ce-n groapă a fost pus; Dar îngeri luminoşi le spun surâzător: A înviat Cristos triumfător! |
|
2. |
De vestea ce-o aud apostolii-s uimiţi Şi Petru şi Ioan aleargă fericiţi; Găsesc mormântul gol şi plecă-ngânduraţi; Da-n suflet ei se simt încurajaţi. |
|
3. |
Doi ucenici se duc Şi între ei vorbesc de tot ce s-a-ntâmplat; Pe-nvăţătorul lor, ce-n drum le-a apărut, Când pâinea-a frânt ei l-au recunoscut. |
|
4. |
La toţi apostolii se-arată viu Cristos, Lui Toma-i spune blând: să fie credincios; Le-arată rănile ce cuiele-au lăsat, Să fie ferm convinşi că a-nviat. |
|
5. |
Cristos cel răstignit, prin înviarea sa, Pe cei ce l-au urmat la viaţă-i va chema, Ca-n ziua de apoi, în slavă-nveşmântaţi, Să-i cânte-n veci toţi cei răscumpăraţi. |
|