|
1. |
Ce plăcut e Doamne Sfinte ca în
preajma ta să stăm, Să simţim a ta iubire când
venim să te-adorăm. Iar când răul ne cuprinde şi
duşmanii dau atac, Alergăm atunci la tine şi tu ne
primeşti cu drag. |
|
|
Ref. |
Tu eşti plin de
bunătate, Tu eşti dulcele
surâs, Tu ne vindeci
neputinţa Şi ne-nalţi spre Paradis |
|
|
2. |
Ce plăcut e Doamne Sfinte, când în faţa ta venim, Şi ca unui bun prieten ţie ne destăinuim. Chiar de ne apasă vina, c-am călcat voinţa ta Tu ne ierţi, ne chemi la tine pentru a ne îndrepta. |
|
|
3. |
Ce plăcut e, o, Isuse, când smeriţi îngenuchem, Şi pe tine-n tabernacol cu credinţă te-adorăm. Cu a dragostei văpaie tu ne-aprinde inima Ca nicicând în viaţa noastră să nu te putem uita. |
|