Deschideţi-mi, o fii iubiţi

1.	Deschideţi-mi, o fii iubiţi, Deschideţi pe-mpăratul. Doresc măcar un ceas să fiţi Cu Mine-ntemniţatul.
2.	Veniţi! O, cât v-am aşteptat, Să spun tot ce Mă doare. De când iubirea M-a legat, M-a pus la închisoare.
3.	Sunt sute de ani de când petrec Uitat pe mii de-Altare, Şi tot privesc la cei ce trec, Nu vin la Mine oare?
4.	Trec nopţi întregi, şi zile trec, Şi nimeni nu Mă cată, Nici nu mă-ntreabă cum petrec În Casa-Mi încuiată.
5.	Ca voi, am inimă şi Eu Şi-atât de mult mă doare, Când binele Mi-e-ntors cu rău Iubirea-Mi cu uitare.
6.	O, nu mai am, puţini mai sunt Durerea-Mi să-nţeleagă, Precum aveam, când pe Pământ Trăia Măicuţa-Mi dragă.
7.	Ea şi când singur Mă lăsa În unele răstimpuri, Şi-atunci cu sine mă purta În inimă şi-n gânduri.
8.	Veniţi măcar voi, fii şi fraţi De astăzi înainte, Şi inima Mi-o mângâiaţi În locul Maicii Sfinte.