|
|
|
|
|
1. |
Te preamăresc, ceresc
Părinte, Şi-ţi mulţumesc că m-ai
creat. Şi, în iubirea-ţi nesfârşită, La existenţă m-ai chemat. |
|
|
Refr. |
Îţi
mulţumesc, Părinte veşnic, Stăpâne-a
toate Creator, Îţi
mulţumesc că îmi eşti Tată Nespus
de bun şi iubitor. |
|
|
2. |
Într-o familie creştină, Tu m-ai adus pe-acest pământ Şi m-ai născut a doua oară Din apă şi din Duhul Sfânt. |
|
|
3. |
Şi-atunci când am primit
botezul, Am fost de tine adoptat; Mi-ai dat favoarea să-ţi spun
« Tată » Şi Tată-mi eşti cu-adevărat. |
|
|
4. |
Ce minunată demnitate: Să mă numesc copilul tău, Să-l am pe Fiul tău ca Frate, Să port în mine Duhul tău. |
|
|
5. |
Iubirea ta să-mi dea putere, Ca tot ce spun şi ce lucrez, Să corespundă demnităţii Ce am primit-o la botez. |
|
|
6. |
Tot ce acum, doar prin credinţă, Întrezăresc ca într-un vis, Ajută-mă să văd aevea În mult râvnitul Paradis! |
|