|
|
T: Pr. Iosif Tocănel |
1. |
Din cer te-ai coborât, Isuse, Timis de Tatăl tău preasfânt, Ca o măreaţă-mpărăţie Să-ntemeiezi pe-acest pământ. De-aceea el puterea sa A dat-o toată-n mâna ta Şi rege-n veci te-a pus să fii, Şi peste morţi şi peste vii. |
|
2. |
El te-a trimis
în astă lume Să-i scapi
pe fiii săi iubiţi; Ce-n lanţuri
grele de robie Zăceau de
veacuri chinuiţi. Şi
încă de atunci ţi-a spus: În veci te vei
numi Isus, Adică
Răscumpărător, A-l
lumii-ntregi Mântuitor. |
|
3. |
Tu ai primit cu
bucurie Menirea
sfântă ce ţi-a dat Şi-ai
mântuit întreaga lume, Eliberând-o de păcat. Pe tine
însuşi te-ai jertfit, Murind pe cruce
răstignit; Tot sângele
ţi l-ai vărsat, Tot ce-ai avut cu drag ai dat. |
|