|
|
|
1. |
Duhule ceresc coboară, Din lăcaşul tău cel sfânt, Şi revars-a ta iubire, Al tău har pe-acest pământ. |
|
Refr. |
Duh
ceresc, lumină vie, Dumnezeu
adevărat, Dă-ne
cele şapte daruri, Să-ţi
slujim neîncetat. |
|
2. |
Dumnezeu eşti ca şi Tatăl, Şi ca Fiul său iubit, De la ei, din veşnicie, Tu purcezi nemijlocit. |
|
3. |
Dă-ne daru-nţelepciunii, Care ne va lumina, Şi-nţelegerea prin care, Să cunoaştem voia ta. |
|
4. |
Îndoiala când ne-apasă Sfatul tău ni-i preţios, Iar tăria de la tine Ni-i un dar trebuincios. |
|
5. |
Dă-ne sfânta cunoştinţă, Binele să-l preţuim, Iar prin darul pietăţii, Cu credinţă să-ţi slujim. |
|
6. |
Frica sfântă ne-amintească, Tuturor pe-acest pământ, Că eşti vrednic de iubire, Eşti cel Mare, Drept şi
sfânt. |
|
7. |
Cleru-ntreg şi
tot poporul, Pe cei buni şi pe cei răi, Luminează-i şi ajută-i, Ca să fie toţi ai tăi. |
|