Harta Site Login
Despre noi
Salezienii in lume
Familia saleziana
FMA
Cooperatori
Grupurile familiei
Sistemul educativ
Sfintenie saleziana
Sfinti
Fericiti
Venerabili
Servi ai lui Dumnezeu
Intrebari frecvente (FAQ)
Servul lui Dumnezeu Carlo Crespi Croci

Servul lui Dumnezeu Carlo Crespi Croci

 

      S-a născut la Legnano (Milano) pe 29 mai 1891. Părinţii lui au fost Daniele Crespi şi Luisa Croci. Carlo este al treilea din cei treisprezece fii ai familiei. După ce a frecventat şcoala locală, la doisprezece ani întâlneşte salezienii şi intră în internatul Sf. Ambroziu din Milano. “Când învăţam în internat – povesteşte don Carlo – Sf. Fec. Maria îmi apăru într-un vis: mă vedeam îmbrăcat ca un preot, cu o barbă lungă, în timp ce predicam. Nu eram însă într-o biserică maiestoasă, ci într-un fel de colibă sărăcăcioasă…”.
      În 1903 Carlo îşi completează studiile la liceul salezian din Valsalice (Torino), şi simte chemarea de a urma carisma lui don Bosco. Face noviciatul la Foglizzo. Pe 8 septembrie 1907 face primele voturi ca salezian, şi în 1910 profesiunea perpetuă. Începe să studieze filosofia şi teologia la Valsalice, unde îl întâlneşte şi pe Renato Ziggiotti, cel care avea să devină Rector Major al salezienilor. În acelaşi timp predă ştiinţe naturale, matematica şi muzica. În 1917 este sfinţit preot. La universitatea din Padova descoperă existenţa unui microorganism, până atunci necunoscut, stârnind interesul cercetătorilor din întreaga lume. În 1921 primeşte doctoratul în ştiinţe naturale, şi mai târziu se specializează în muzică.
     În 1923, urmând revelaţia avută în vis, pleacă în misiune în Ecuador. Ajunge la Gayaquil şi apoi pleacă spre Quito; de aici se transferă la Cuenca, unde va rămâne pentru toată viaţa. Începe munca sa imensă pentru cei mai săraci: introduce curentul electric la Macas, deschide o şcoală agricolă la Yanuncay pentru care cere din Italia maşini şi personal specializat. În acest fel reuşeşte să deschidă numeroase alte laboratoare, creind prima şcoală de arte şi meserii, recunoscută mai târziu ca Universitate Politehnică Saleziană. La Yanuncay oferă găzduire novicilor, şi în 1940 deschide Facultatea de Ştiinţe a Educaţiei, devenind primul rector. Înfiinţează şi o şcoală generală: “Cornelio Merchán” pentru copiii cei mai săraci. Deschide un internat de studii orientale pentru a da formarea necesară salezienilor ce vor pleca în orientul ecuadorian. Fondează muzeul Carlo Crespi, cunoscut şi în afara Americii. Lumea, în mod spontan, încă de pe atunci îl numea “Sf. Carlo Crespi”. Era întotdeauna în mijlocul celor săraci: duminica după-amiaza făcea catehism copiilor de pe stradă, oferindu-le joacă şi pâine. Organizează şi câteva laboratoare de croitorie pentru fetele din oraş.
     Primeşte numeroase mulţumiri din partea autorităţilor civile, printre care: medalia de aur din partea preşedintelui Republicii Ecuador; medalia de aur pentru merite educative din partea Ministrului Educaţiei; declaraţia de “Cel mai ilustru locuitor din Cuenca al celui de-al XX secol”; doctoratul „Honoris Causa”, post mortem din partea Universităţii Politehnice Saleziene.
     Moare la Cuenca pe 30 aprilie 1982. Întreg Ecuadorul a plâns la înmormântarea acestui sfânt fiu al lui don Bosco.

 

Nr vizitatori: 789201