Harta Site Login
Despre noi
Salezienii in lume
Familia saleziana
FMA
Cooperatori
Grupurile familiei
Sistemul educativ
Sfintenie saleziana
Sfinti
Fericiti
Venerabili
Servi ai lui Dumnezeu
Intrebari frecvente (FAQ)
Servul lui Dumnezeu Elia Comini

Servul lui Dumnezeu Elia Comini

 

      S-a născut pe 7 mai 1910 la Calvenzano, aproape de Bologna (Italia); părinţii lui erau Claudio şi Emma Limoni.
      Mons. Mellini îl stima mult pe Elia pentru credinţa sa, pentru bunătatea şi capacităţile sale intelectuale. De acord cu părinţii lui, îl trimite la şcoala saleziană din Finale Emilia, unde Elia cere să devină salezian. După ce termină noviciatul la Castel de’ Britti, face prima profesiune religioasă în 1926; în acelaşi an îi moare tatăl. Din acel moment parohul îi este ca un al doilea tată. Şi-a completat studiile la Torino Valsalice, apoi s-a specializat la Universitatea statală din Milano. Pe 16 martie 1935 este sfinţit preot.
      Don Elia Comini a fost preot şi profesor, apostol şi educator al tinerilor, în şcolile saleziene din Chiari şi Treviglio. Trăieşte şi transmite mai ales caritatea pastorală a lui don Bosco şi bunătatea saleziană, pe care o dăruieşte tinerilor prin caracterul său plin de încredere.
      În vara anului 1944 se întoarce la Salvaro pentru a fi alături de mama sa bătrână şi bolnavă şi pentru a-l ajuta pe mons. Mellini. Toţi apelau la don Elia: era mereu disponibil pentru Sf. Spovadă, zelos în predici, inspirat în a însoţi cu cântece momentele de rugăciune. Împreună cu un alt călugăr-preot, don Martino Capelli, vizitează şi ajută refugiaţii, îngrijeşte răniţii, îi plânge şi îngroapă pe cei morţi, face pace între certuri, de multe ori riscându-şi viaţa. În parohia plină de clandestini refugiaţi, ajunse vestea că, nemţii au capturat 69 de persoane, printre care erau şi unii muribunzi, ce aveau nevoie de împăcarea cu Dumnezeu.
      Don Elia şi don Martino încercând să ajungă la ei sunt capturaţi, fiind consideraţi spioni ai partizanilor; sunt supuşi la munci grele timp de câteva luni. Don Elia, cu o eroică caritate pastorală, a refuzat libertatea propusă, preferând să rămână alături de ceilalţi prizonieri.
      A spus: “Ori ne eliberaţi pe toţi, ori pe nici unul!”. Au fost procesaţi şi acuzaţi pe nedrept. Înainte să fie împuşcat, don Elia şi don Martino, ca şi mons. Versiglia şi don Caravario, s-au confesat reciproc. Apoi don Elia a pronunţat cu voce tare dezlegarea pentru ceilalţi prizonieri, care au răspuns cu semnul Sf. Cruci. Corpul său a fost aruncat în râul Reno.

 

Nr vizitatori: 797375