Harta Site Login
Despre noi
Salezienii in lume
Familia saleziana
FMA
Cooperatori
Grupurile familiei
Sistemul educativ
Sfintenie saleziana
Sfinti
Fericiti
Venerabili
Servi ai lui Dumnezeu
Intrebari frecvente (FAQ)
Sfantul Leonard Murialdo

Sfântul Leonard Murialdo

     Leonard Murialdo s-a născut la Torino în 1828, într-o familie nobilă, fiind al 8-lea copil. Orfan la numai 4 ani, primeşte o bună educaţie creştină în internatul preoţilor Scolopi din Savona. Reuşeşte să depăşească o pofundă crisă spirituală, care îl va conduce la convertire şi la descoperirea vocaţiei preoţeşti.La Torino face studiile de filosofie şi teologie. În aceşti ani începe să lucreze în oratoriul “Îngerul Păzitor”, condus de vărul său, Roberto Murialdo.

     Datorită acestei colaborări ajunge să cunoască bine problemele tinerilor din Torino: copiii străzii, puşcăriaşi, măturători. În 1851 este sfinţit preot. Lucrează în strânsă colaborare cu don Cafasso şi don Bosco, care îi va încredinţa Oratoriului “Sfântul Luigi”. Leonard respiră “Sistemul Preventiv”, îl încarnează şi îl aplică în toate operele sale educative viitoare. În 1866 acceptă să se îngrijească de Internatul de meşteşugari din Torino dedicându-se formării umane, creştine şi profesionale a copiilor săraci şi părăsiţi. Face multe călătorii în Italia, Franţa şi Anglia unde vizitează diferite instituţii educative pentru a cunoaşte, pentru a se confrunta şi îmbunătăţi propriul sistem educativ.

     Se numără printre promotorii primelor Biblioteci populare catolice precum şi al “Unirii Muncitorilor Catolici”, cărora le va fi pentru mulţi ani asistent spiritual. În 1873, cu sprijinul câtorva colaboratori, fondează Congregaţia Sfântului Iosif (Iozefinii lui Murialdo). Scopul apostolatui este educaţia tinerilor, mai ales a celor săraci şi părăsiţi. Deschide oratorii, şcoli profesionale, case pentru copiii şi centre agricole, perfecţionează implicarea sa în asociaţiile laice, mai ales în formarea profesională a tinerilor. Motto-ul său era: “Fă şi taci!”.

     Fu un om al rugăciunii, contemplativ în acţiune precum don Bosco. În 1884 se îmbolnăveşte grav de pneumonie: don Bosco merge să-l binecuvânteze. Va trăi până în 1900. Papa Paul al VI-lea îl declară fericit în 1963, şi sfânt pe 3 mai 1970. Pierderea tatălui în copilărie, îl determinase şi pe Leonard să devină tată şi călăuză pentru tinerii pe care Domnul i-a încredinţat. Viaţa sa, stilul său, munca sa îl apropie mult de prietenul şi modelul său, Sfântul Ioan Bosco.

 

Nr vizitatori: 789200