Centrul Don Bosco România
Servii lui Dumnezeu Saiz Aparicio si cei 62 însotitori (martiri din Madrid si Seviglia)

Servii lui Dumnezeu Saiz Aparicio şi cei 62 însoţitori (martiri din Madrid şi Seviglia)

 

      Salezienii spanioli din al doilea grup de martiri au fost declaraţi fericiţi de către Papa Benedict al XVI-lea pe 28 octombrie 2007, în piaţa Sf. Petru din Vatican.

      Părintele Enrico Saiz Aparicio a fost director al aspiranţilor salezieni din Carabanchel Alto, din periferia Madridului. În după amiaza zilei de 20 iulie 1936, când miliţienii au intrat în casă, le-a spus imediat: „Dacă vreţi vărsare de sânge, iată-mă, însă nu faceţi nimic rău băieţilor”. Tinerii au fost eliberaţi şi au putut să se întoarcă la familiile lor, în timp ce don Saiz şi alţi opt salezieni au fost capturaţi. Au utilizat tactica cea mai folosită în acei ani: mai întâi eliberaţi şi apoi arestaţi din nou, dar unul câte unul, pentru ca să “nu bată prea mult la ochi”. Pe 2 octombrie, înainte de a muri, a mărturisit unui prieten: „Ce este mai bun decât să mori pentru mai marea glorie a lui Dumnezeu?” Avea 47 de ani când şi-a oferit propria viaţă salvând tinerii încredinţaţi grijii sale; întreaga viaţă, chiar şi ultima suflare a fost pentru ei.

      Inspectoria saleziană din Madrid avea novici şi tineri salezieni studenţi la Mohernando. Pe 23 iulie 1936 au depus voturile, devenind salezieni. A doua zi casa a fost sechestrată de miliţie. Tânărul preot Andrea Jimenez a fost împuşcat pe stradă, în timp ce şase tineri salezieni au fost închişi în închisoare. Directorul lor, părintele Miguel Lasaga, de 44 de ani, a cerut să-i însoţească în închisoare. Un alt deţinut mărturiseşte: “Se vedea clar că îşi vroiau binele unul altuia; făceau muncile cele mai umile şi în avantajul celorlalţi deţinuţi”. Au fost ucişi în seara zilei de 6 decembrie 1936.

      Madrid: ENRICO SAIZ APARICIO şi 62 membri ai familiei saleziene.

10 preoţi: Enrico Saiz Aparicio (1889-1936), Pérez Salvador Fernàndez (1870-1936), Laso Sabino Hernàndez (1886-1936), Tejedor Félix Gonzàlez (1888-1936), Martín Germán Martìn (1899-1936), Tormo José Villanova (1902-1936), Carazo Miguel Lasaga (1892-1936), Galera Andrés Jiménez (1904-1936), Sáez Andrés Gòmez (1894-1936), Conde Pio Conde (1887-1936);
14 coajutori: Masferrer Mateo Garolera (1888-1936), Barajuán Dionisio Ullivarri (1880-1936), Merino Nicolás De La Torre (1892-1936), Sánchez Pablo Gracia (1892-1936), Arribas Valentín Gil (1897-1936), Marqués Juan Codera (1883-1936), Badiola José María Celaya (1887-1936), López Arroyave Francisco Jos