Harta Site Login
Seria I
Seria II
Seria III
Seria IV
43 44


       În anii de studii teologice am avut norocul să cunosc unul dintre cei mai buni preoţi din Torino, don Giovanni Borel. Venise să ne predice în timpul exerciţiilor spirituale. L-am cunoscut în sacristie şi am rămas impresionat de aerul vesel şi cuvintele lui glumeţe care aveau mereu ceva spiritual în ele.
       Am observat pregătirea şi mulţumirea cu care participa la Sfânta Liturghie, comportarea sa plină de evlavie în timpul celebrărilor şi imediat mi-am dat seama că este un preot strălucit.
       În modul său de a predica, era de admirat popularitatea, vivacitatea, limpezimea, focul dragostei care izvora din cuvinte. Era uşor de înţeles că ne aflam în faţa unui sfânt.
       Am mers toţi să ne spovedim la el. Mulţi i-au vorbit de propria chemare şi cereau de la el barem un cuvânt memorabil. Am mers şi eu să-i vorbesc despre problemele mele spirituale. I-am cerut un sfat pentru că îmi era mereu teamă că o să-mi pierd vocaţia pe parcursul anului şi, în special, în timpul vacanţelor. Mi-a răspuns:
       - A frecventa des Împărtăşania şi a şti să te reculegi înaintea lui Dumnezeu, sunt două lucruri care conservă vocaţia şi formează un preot bun.
       Acele exerciţii spirituale au folosit foarte mult tuturor. Mult timp după aceea ne-am amintit de acele cuvinte care ne ajutaseră într-atât.

Nr vizitatori: 797193